Descoperă în Agnita
Cetatea Săsească cu Biserica Evanghelică Fortificată, de Confesiune Augustană
Cetatea, alcătuită dintr-o triplă incintă e atestată în 1466, prin documente legate de privilegii regale. A fost construită probabil pe fundamentul unei bazilici romane de sec. XIII, fără turn și fortificată în sec. XVI.
Are patru turnuri de apărare, construite din piatră de râu și de carieră: Turnul dulgherilor (la nord), Turnul făurarilor (al Hotentoților – la est), Turnul croitorilor (în sud-est) și Turnul cizmarilor (sud-vest). Fiecare turn are câte cinci caturi, prevăzute cu metereze mici, folosite pentru arme de foc. În 1600, cetatea a fost devastată de trupe de mercenari. Atunci a fost arsă și biserica, renovată apoi în 1614. În 1892, bastionul de deasupra corului devenit șubred, a fost demolat, iar în 1908 acoperișul bisericii a fost făcut din nou.
Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae”
A fost construită între 1795 și 1797, din piatră, cărămidă, țiglă și lemn. Ctitorii bisericii au fost Dumitru Orghidan și Radu Bogdan, doi negustori brașoveni, care au ctitorit și alte biserici în Ardeal. În peretele din dreapta bisericii în Sfântul Altar, vei găsi gravată în piatră inscripția cu numele ctitorilor bisericii și data zidirii acesteia.
Biserica în exterior are formă de corabie, iar în interior respectă stilul bizantin, cu cupola și bolți în altar, naos și pronaos. Alături de biserică se află casa parohială cu aceeași vechime ca și biserica (1795). Aici a funcționat prima școală românească din Agnita. În prezent, clădirea găzduiește Muzeul Protopopiatului Agnita, unde poți admira: icoane pe sticlă, icoane pe lemn sau carte veche românească.
Muzeul „Valea Hârtibaciului”
Înfiinţat de Erhard Andrée în anul 1959. Include colecţii de etnografie, istorie, arheologie, ştiinţă şi tehnică, precum şi carte rară. Obiectele cu valoare istorică au fost donate de localnicii oraşului şi de locuitorii de pe Valea Hârtibaciului..
Colecţia de carte (majoritar în limba germană) conţine 649 cărţi, manuscrise şi alte lucrări valoroase. Celelalte colecţii prezintă obiecte începând din paleolitic şi neolitic (unelte din piatră, unelte din silex, topoare şlefuite, vase de ceramică) şi ajungând până la istoria breslelor (lăzi de breaslă, semne de vecinătate, drapele de breaslă, lăzi de calfe), a mobilierului pictat şi sculptat, a ţesăturilor şi confecţiilor din in, cânepă şi lână.
Fuga Lolelor
Agnita păstrează datina Paradei Lolelor, una dintre cele mai vechi şi mai importante tradiţii ale saşilor transilvăneni. Festivitatea are loc la final de ianuarie, cu scopul de a izgoni iarna şi spiritele rele. În Evul Mediu, obiceiul era legat de momentul înmânării lăzii de breaslă noului staroste. În costume înfiorătoare, lolele, care aveau rolul de a proteja lăzile de vecinătate, mărşăluiau zgomotos prin oraş, facând tot felul de farse. Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade a breslelor reprezentative pentru istoria orașului, cu elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei, apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de bici şi zgomotul tălăngilor, oferind câte o gogoașă celor care le recunosc.
Trasee turistice
Din Agnita se poate ajunge în sate din jur precum Veseud, Dealu Frumos sau Apoș, pe trasee ce pot fi parcurse pe jos sau pe bicicletă (mountain bike). Pentru detalii, consultă harta.
Traseele sunt recomandate a fi parcurse în perioada Aprilie - Octombrie. Ele traversează zone cu faună sălbatică și cu stâne. De aceea, recomandăm parcurgerea în grup de minim 2-3 persoane.
Sunteți într-o arie naturală protejată Natura 2000, în care accesul cu mijloace enduro (motociclete, ATV) este interzis în afara drumurilor publice.
Cazare și masă
Pensiunea ICE
Pensiunea El Greco
Hanul Lolelor
Restaurant Dacia
Restaurant ”La prut”
”La Perom”
Credit foto: Petre Dadu