Retiș

Prima atestare documentară oficială este anul 1353, dintr-o scrisoare a regelui Ludovic I al Ungariei. Însă există voci care duc povestea satului Retiș și mai mult în trecut, până cu un secol mai înainte, cel puțin. Istoria satului este legată și de cavalerii ioaniți. ”Posesiunea lui Rether”, cum este numit satul în documentele din sec. XIV, a fost mereu la confluența dintre Scaunele Sighișoarei și Cincu, fiind una dintre comunitățile mai mici, similară cu Benești sau Coveș. În ziua de azi, la Retiș comunitatea numără circa 300 de persoane, care păstrează tradiții românești vechi. O experiență aici se transformă într-o întoarcere în timp, într-o lecție despre satul românesc.

Descoperă în Retiș

Biserica Sf. Nicolae
A fost construită în 1811, în locul unei biserici mai vechi, din lemn, demolată pentru că devenise neîncăpătoare pentru credincioși. Locul vechii biserici este marcat printr-o cruce pictată, din stejar masiv. Bolta din faţa altarului și iconostasul au fost pictate în tehnica fresco de fraţii Grecu din Săsăuş între anii 1880-1890. Aflată în cel mai înalt loc din sat, biserica a fost legată de luptele duse aici în Primul Război Mondial, între Retiș și Bărcut. Unii cercertători cred că aici este locul care ș-a inspirat pe Camil Petrescu pentru opera sa ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.
În 2023, biserica aniversează 200 de ani de la sființire.
 
Fosta biserică evanghelică
Conform inscripțiilor de pe zidul bisericii, aceasta a fost construită în 1599 de groful maghiar Haller, care stăpânea zona, pentru catolicii de pe moșia lui. Mai târziu, ea a fost preluată de sașii meșteșugari veniți în sat, cel mai probabil în sec. XIX, când groful s-a retras din Retiș, la reședința sa din Albești, lângă Sighișoara. După 1989, când aproape toate familiile de sași au emigrat în Germania, biserica a fost preluată de comunitatea de români, fiind azi, o biserică ortodoxă.
 
Festivalul de folclor ”Rara de la Retiș”
Desfășurat, în general, în luna septembrie a fiecărui, festivalul este o incursiune autentică pentru pasionații de folclor și etnografie.
 
Credit foto: Colinele Transilvaniei, Bob Gibbons

In zonă

Experiența ta pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri.